irinadehartie.blogspot.com Web analytics

joi, 13 august 2009

Paul Auster

-Tu ai fost vreodată în Europa?
-Da. De câteva ori.
-Tu?
-Păi...da. Eu sunt de aici.
-În Brooklyn ai fost?
-Nu. Dar ştiu despre Nebunii în Brooklyn.
-N-ai aflat nimic.
-Mai ai străzi din alea?
-Mai am câteva. Numai că acum îmi place mai mult să cânt.
-Ce cânţi?
-Balet.
-Adică dansezi?
-Nu. Cânt. Tu ce faci?
-Scriu.
-Adică citeşti?
-Nu. Scriu.
-Mai ştii povestea cu mama doctorului din Germania?
-Da. E la începutul cărţii, nu?
-Da.
-E trist.
-E minciună.
-Ştiam.
-Şi cum poate să fie o minciună tristă?
-Era mai bine dacă era adevărat. Poate ar fi fost un caz izolat.Aşa tristeţea e atât de frecventă încât a ajuns clişeu. Chiar dacă minţi.
-Poate tu minţi.
-Bine.
-La revedere, europeanule!
-La revedere, americanule!
-Adică din Brooklyn.
-Bine.

Niciun comentariu: