irinadehartie.blogspot.com Web analytics

joi, 6 august 2009

Jurnal de bord fără bord

M-am pierdut în Tibet. De mână cu soare-răsarele şi cu pelerina de vânt-aspru pe umeri m-am trezit sechestrată de câteva flori de câmp, oarecum anorexice, pierdute şi ele în poalele Tibetului.
Apoi m-am regăsit în Siberia. În mână cu apune-soarele şi cu vântul-blând pe coapse am adormit eliberată de câeva buruieni durdulii, regăsite şi ele printre degetele Siberiei.
Şi m-am întâlnit cu două portocale în suspensie, fiecare mai cultă decât cealaltă, cu un zmeu de pânză blândă de culoarea vaniliei şi cu un fir de telefon ascultat fugit de-acasă de teama pieselor de teatru de aur.
Şi m-am certat cu câteva cutii de coli albe care susţineau că sunt scrise, cu două sfori care ţineau neapărat să se spânzure şi cu o pasăre albă care nu mai ştia dacă e la a treia sau la a cincea viaţă.
Şi m-am căţărat puţin pe complexul comercial, am apucat un nor îndrăzneţ de guler, i-am spus câteva referitor la ce mi-a făcut şi ce mai plănuieşte să-mi facă, am respirat uşurată şi-am coborât mândră de-aproape tot ce-am făcut astăzi.
Să nu uit...m-am uitat de două ori în cutia poştală pentru că aştept răspuns de la Centrul de Minuni Artistice. Nu era nimic. Pentru că în Paris poşta funcţionează cu boabe de cuvânt.

3 comentarii:

culegătoarea de dimineți spunea...

Scrii minunat! Poate ai mai auzit asta, dar nu pot să mă abţin să nu ţi-o spun.
Mă bucur că am descoperit un blog atât de frumos din toate punctele de vedere...
Te felicit din tot sufletul! :)

culegătoarea de dimineți spunea...

Îţi citesc blogul de o oră şi nu mă mai pot opri. Am ajuns la concluzia că scrii mai frumos decât însuşi Marquez. Mai modern cu siguranţă...

K. spunea...

Îţi mulţumesc mult, Nicolle. Când cineva îmi spune cuvinte aşa de frumoase şi de blânde mulţumirea mea sufletească ajunge acolo de unde pleacă toate ideile şi aşa, ca într-un cerc mayaş, inspiraţia renaşte. Mulţumesc mult şi felicitări şi ţie. Din ce am văzut pe blogul tău ai o viaţă interesantă pe care o scrii la fel de interesant.
Cât despre Marquez...e aşa cum ai spus şi tu despre Marin Preda...E greu să accepţi aşa complimente măreţe (dar deloc neplăcut) :)