irinadehartie.blogspot.com Web analytics

joi, 11 martie 2010

Scrisoare

Dragă Audrey,

Aş vrea să te invit într-o zi să gustăm împreună coji speriate de lămâie şi nuci ridate. Să bem vin roşu poate. Dacă vrei şi nu te sperii, la Londra. Să zburăm cu muştele pe aripile mici ale avionului din centru şi să ne rătăcim prin New Orleans, aproape convinşi că suntem în Berlin. Eu tot cred că am trecut peste o femeie albă întinsă pe câmpurile de grâu. Ştii, de la un timp sunt de asfalt. Zilele fără tine sunt ca nişte buline înfometate. Perete bătrân de a cărui margine stă lipit pictorul bătrân, întors acasă cu regretul concretului în orientare. În fiecare noapte, înainte să adormi, o să îţi spun de zece ori cel mai frumos cuvânt din lume. Şi tu o să adormi gândindu-te la femeia albă ascunsă în grâu şi la scrisorile mele de pe vremea când te voiam liberă. Şi-aşa o să adormim amândoi, aproape împreună, aproape pentru două zile, cu tot cu urme de nuci pe dinţi.

Te sărut.
Eu, Cervantes.

Niciun comentariu: