irinadehartie.blogspot.com Web analytics

vineri, 26 martie 2010

De pe Venus. În martie.

Pe la sfârşitul lui martie, oricare martie al unui an anume, oamenii de pe strada Venus îşi dau seama de câteva lucruri fără importanţă, dar cumva obligatorii. Se întâlnesc în parcarea subterană, fiecare cu plăcuţa noii descoperiri şi, mai mult disciplinaţi decât convinşi, înşiră: că există cărţi care te cunosc mai bine decât copiii tăi după felul în care ţii pixul în mână când citeşti rezolvarea cuvintelor încrucişate, că avocado nu e dulce, că e adevărată noua legendă despre ora unu, că mâncând mango cu trei lei bucata îţi umpli dinţii, buzele şi buricul cu nisip din America Centrală, că tricourile trebuie călcate chiar dacă sunt spălate de mâinile tale neşifonate, că mango cu trei lei bucata are un sâmbure lung şi plat ca o zi de mai păcătuită (astăzi s-au cumpărat două fructe dulci şi-un avocado de la piaţa de flori din cartierul alăturat). Se spun poveşti despre iubiri ruseşti, despre vene necoapte şi ochi cu două perechi de pleoape. Apoi oamenii îşi agaţă plăcuţele la gâtul unui octombrie incredibil de credul şi pleacă la fel de neliniştiţi. În aprilie mâncăm bilete de avion.

2 comentarii:

ake spunea...

oamenii de pe strada Venus, sunt de gen feminin? pentru ca tot o carte ne-a invatat ca barbatii au origini marţiene, si prin logica mea deduc faptul ca ar trebui sa locuiasca pe strada Marte...Si da, in luna martie avocado nu e dulce, e amar...

K. spunea...

Ake: Nu. Strada Venus s-ar supăra dacă ai confunda-o cu planeta. Dacă vrei, numai dacă vrei neapărat, poţi să crezi că ea a apărut la câteva clipe după zeiţă. În schimb luna martie e copia neruşinată a unei nopţi de pe planeta Marte, când copacii lor - marţieni prin natura verde- se transformă în flori mari de avocado pline cu picături de stele cusute şi transpirate. Asta scria pe plăcuţa unui domn frustrat pentru că pe strada Marte nu se închiriază decât camere la subsol. Un domn avocat cam amar (poate numai în martie)