irinadehartie.blogspot.com Web analytics

marți, 21 iulie 2009

Un înger jumulit şi bătrân, murdar şi trist

La mine sub pat doarme câteodată un bătrân înaripat care nu-şi mai găseşte iubita din tinereţe. A început s-o caute când avea cam şaisprezece ani. De pierdut o pierduse pe la unsprezece. Astăzi nu mai are forţă nici să-i rostească numele şi de câte ori se gândeşte la ea îi mai cade o pană. Bietul bătrân nu suportă căldura şi oricât aş insista să doarmă pe pat, sau măcar lângă, mă refuză respectuos şi-mi sărută mână.
“Să ştiţi, domniţă, că nu de multe ori ai ocazia să dormi sub patul unei femei frumoase!”
Zâmbesc şi mă întreb dacă nu cumva mă confundă cu “cuconiţa” pe care a lăsat-o în urmă când era copil. Apoi adorm, speriată un pic de răsuflarea grea a omului de sub saltea. Câteodată, când sforăie mai tare, semn că n-a mai dormit de cinci-şase zile, tresar şi din instinct bag mâna sub pat să văd dacă simt tot hainele murdare şi aspre sau de data asta e costumul capricios al vreunui criminal cu gânduri latente. Într-o noapte, fără să vreau, i-am atins aripile şi tot fără să vreau am făcut pentru prima dată ca bătrânul să se ridice, să-mi sărute mâna şi să plece ameţit.
Nu-mi place să-l supăr şi de câte ori simt că vine îi las sub pat o carte, un pahar cu lapte rece şi, dacă e duminică, o felie de tort pe care caut să nu scrie “ani”. Bătrânul meu nu crede în ani. Crede în animale, în cozi la pâine şi în iubiri din război. Aşa mi-a spus când m-a întrebat cam de cât timp stau eu pe-aici. I-am spus că de douăzeci şi doi de ani şi s-a uitat la mine ca şi cum i-aş fi trântit în faţă deziluzia inexactităţii potopului european.
“Domniţă, anii nu se măsoară în ani. Nu poţi să măsori ceva prin acelaşi ceva. Tu de exemplu câţi de tu eşti? Păi vezi că nu poţi să-mi spui?”
Şi-atunci cum să-i fi răspuns?
"Eu cred că tu stai pe-aici de când s-au întors berzele a doua oară de când au văzut Germania sub bombardament. Şi ştii ce mai cred? Mai cred că atunci când dormi ţi-e foame şi că atunci când râzi te dor genunchii şi că ţi-e ciudă că n-ai o vestă portocalie şi că ai covoare în căsuţa ta de chirpici mascat de culori invidioase.Şi mai cred eu şi alte lucruri pe care nu pot să ţi le spun pentru că nu mă mai primeşti la tine sub pat.”
Mă întrebam unde a găsit energia ca să-mi spună toate astea. Mă uimea de fiecare dată mai puţin, dar de data asta reuşise să mă facă să tac. Între timp aripile îi rămâneau mai goale, în fiecare zi mai goale. Mă gândeam că un înger jumulit şi bătrân, murdar şi trist ar fi mai impresionant decât orice calamitate naturală. Şi-mi părea cam rău. Îmi părea rău mai ales pentru că mi-am dat seama că nu mai aveam cui să-i povestesc despre teama mea de a ajunge măturător. Vesta portocalie. Mi-am dat seama că nimeni nu măturase strada mai bine decât el. Că bătrânul meu cu părul înfoiat şi genunchi de cauciuc albăstrui mătura străzile în vestă fosforescentă. Îşi prindea două mături din plastic alb de cureaua de la pantalonii ponosiţi şi pornea în căutarea gunoaielor gândindu-se din când în când la femeia care cu mulţi ani în urmă fusese fetiţă. Şi pe care poate o chemase Ilona. Sau poate ăsta e doar un nume pe care l-a văzut scris pe hârtiile fetei care-l adăposteşte câteodată când plouă. Şi pe care o cheamă Ilona. Sau poate ăsta e doar un nume pe care l-a văzut scris pe hârtiile...

N-a mai venit de mult. De când? Păi cam de când s-au întors berzele a cincea oară după ce am împlinit eu unsprezece ani.Cam de atunci.

5 comentarii:

pantacruel spunea...

sper ca nu te referi la... ilona staler. adica la celebrissima cicciolina :))

Teodor spunea...

lasa ca vine Mosu' :P trebuie doar sa fii cuminte

Silviu spunea...

Interesant mod de a-ti exprima anumite stari si idei:)

Felicitari... :D

Irina Alexandra spunea...

@pantacruel: nici gand.n-am studiat fenomenul, dar scrie tu ceva frumos despre ea. sunt convinsa ca o sa gasesti frumosul si acolo. nu?

@Teodor: ce bine-ar mai fi daca ar dormi Mosu` la mine sub pat. Cu tot cu sac!

@Silviu: Multumesc mult! Nu stiu daca e interesant, dar e al meu :)

@Irina Alexandra: Iar ti-ai luat bluza cu pisici si fusta-n care te-mpiedici?

Teodor spunea...

@ Irina :)) tare ca vorbesti singura, ma regasesc