irinadehartie.blogspot.com Web analytics

luni, 22 februarie 2010

Despre Post Scriptum

Cu dinţii înfipţi în marmura de portocală amară, băieţelul primea sfaturi, dădea înapoi bocanci rupţi, colora cu degetele mici şi îşi rupea crengile arborelui genealogic prin minuni dezbrăcate de vis. Copiii se plimbă cu norii.

P.S. Oamenii mari se agită în maşini gri pe şosele şerpuite. Ne-am trezit la cinci ("şi douăzeci" -ştiu, ştiu, ştiu :) ), ne-am pus centurile, am inventat nişte ciorapi de hârtie cu varză, eu am povestit ceva sofisticat macilor care nu erau niciunde şi în general n-am mers nici cu norii, nici cu caleaşca, nici cu intercity de opt seara, ci cu maşina la cinci dimineaţa. Să nu piardă fata orele! :)

Mulţumesc, diacriticule!

3 comentarii:

Radu Botta spunea...

incep sa te citesc pe nerasuflate, si sa ma catar prin pomi.

K. spunea...

Cred că trebuie să pun un anunţ lângă titlu. "Atenţie! Pericol de accidente. NU vă căţăraţi pe cuvintele mele!"

Mulţumesc :)

Anonim spunea...

Nu mai am mult si devin dependenta de net,din dependenta de blogul tau :)) devin si "pasare de noapte" vorba unui verisor.