Scut de neîncredere

Nu cred în hainele parfumate. În pateul de gâscă şi în ochii de sărbătorit invidios. Nu cred în telefoanele tremurânde. Şi nici în distanţa dintre Galicia şi New York. Pur şi simplu nu cred. Nu cred în avioanele verzi, în pauza de masă şi în pâinicile rotunde. Pereţii se pot îmbrăca în alţi pereţi. Nu credeţi în pereţi! Nu cred în cele zece ore cu maşina. În dimineţile la piaţa de lângă somnul tău. Nu cred în planurile întrerupte de câteva note muzicale şi două săptămâni de tăcere. Printre sforile cu rufe se plimbă neîncrezătoare zgomote de somn. Nu cred.