irinadehartie.blogspot.com Web analytics

duminică, 23 noiembrie 2008

Dada student la bodegă

Dakarai Jabaral Nuru Aiyetoro Fulumirani Chuioke este un batrân în vârstă de 21 de ani, alb ca orice cutie neagră pentru aparate de zbor şi cu părul la fel de lung ca al sălciilor tăiate de la rădăcină. I se spune Dada şi locuieşte pe plaiuri mioritico-europene de 1 an şi 35 de luni. Ceea ce îl face să pară de-al nostru e că are în loc de buza de jos un apart de fotografiat din secolul al XIII-lea, iar în urechi are agăţate câteva sârme de întins rufe. Dada e student, locuieşte în cămin şi minte adesea, tulburat de câteva iele româneşti care locuiesc la el sub pat, că vine de pe un continent în formă de tub catodic rănit într-un dans de nuntă. Ceilalţi studenţi, mai inteligenţi pentru că beau sirop de ozon şi au ca pasiuni olăritul în sala de lectură, susţin că minte: că de fapt e dintr-un sat de lângă Chispaşa şi e aşa închis la culoare pentru că s-a înecat într-o poză alb-negru când avea 9 ani şi 45 de luni.
Dada (sau Nunu, cum i se mai zice la bodega la care lucrează) e un ucenic de lux. Nu munceşte pe bani, ci pe dinţi, nu doarme, ci mestecă mâncarea pentru cămilele din complexul studenţesc şi deseori citeşte în brânză stricată viitorul clienţilor. Patronul, un arab cu trei mâini şi opt neveste de carton, ispitit de muncitorii de la Facultatea de Ştiinţe şi Distihuri Mesopotamiene, l-a angajat pe Dada Nunu pe post de deschizător de conserve, îndreptar de tacâmuri şi spărgător de infarcturi miocardice. Drept răsplată pentru devotament, dăruire şi spirit de echipă, arabul îi oferă uneori, în serile de ianuarie, locul preferat al angajaţilor cu experienţă: lada pentru îngheţată. Acolo îşi face siesta uneori cu gândul la o lasagna din căluţi de lemn şi cu o fericire de dicţionar de termeni technicoculinari în suflet.
Ca să concluzionăm această descriere a celui mai râvnit component al aerului trandafiriu emanat de combinatul chimic de lângă campusul universitar, vom spune că minunatul Dakarai Jabaral Nuru Aiyetoro Fulumirani Chuioke plănuieşte să se însoare curând cu un sirop de tuse la genul feminin, o soţie care nu provine nici din ţara lui, nici de pe plaiurile noastre, ci din minunatul spaţiu al minunatei Insule Ada-Kaleh, tragic înghiţită în următorii 20 de ani de un preot care îşi va construi baraj în cadă.


P.S. Dada nu consumă desene animate decât în zilele de noiembrie, când televizoarele sunt înghiţite de fabricile de pufuleţi.

Niciun comentariu: