irinadehartie.blogspot.com Web analytics

joi, 8 aprilie 2010

Muzică mută la televizor alb-negru. Fotbal.

Toată muzica începe cu n-uri mici de mână şi se sărbătoreşte în nopţile de noiembrie-mai cu mustăţi de sos de usturoi, cu picioare reci şi valuri de mâini fără inele, cu soldaţi întorşi acasă şi uitaţi abia după echilibru şi peste toate astea, cu silabe nesilabiliste, măsurate cu mâna sub bărbie şi cu privirile aţintite printre divorţuri, căsătorii şi tragedii din stele animale. Stele cu blană, respiraţie în dialect şi picioare grele fără sandale. Până la urmă totul se reduce la sandale. La ploi de bănuţi mici şi roşii şi la sandale negre cu barete blânde şi talpă slabă de înger numărul treizeci şi opt. Pentru că pantofii (dar mai ales sandalele) ştiu mai multe despre muzică şi cifre decât jazzmanii şi matematicienii despre stele şi eu nu-mi ştiu zodia doar pentru că există echipe de fotbal care îşi schimbă tricoul în funcţie de culorile televizorului. De parcă dacă ai sandale negre şi stele depresive trebuie să ai şi televizor! Alb-negru chiar.

4 comentarii:

Anonim spunea...

Muraturile gaurite de somnul tabacic roiesc într-o frenetica albastreala de vin şi ţuică, resturi de alcool şi amfetamina nazarite de mintea ta lucioasa şi prapastioasa. Frunzele de langa casa cainelui fara urechi si cu un simt al umorului ce lasa de dorit putrezesc ca si ciorapii uitati pe caloriferul gaurit de ani marunti si pagubosi. E seara, dar nu-i frig. E senin si afara e galagie.Fluturii din casca mea de motociclist afemeiat au murit din cauza parazitilor intestinali. Asta e. A mai trecut o zi.

Multumesc ca m-ai inspirat, Alexandra. Crezi ca am sanse sa ajung vreodata la nivelul tau? Deocamdata, toti fac misto de mine cand vad ce scriu, in schimb pe tine toti te lauda
Te pup, Ionut Pop

ADI BADESCU spunea...

te rog, vorbeste cu mine. rasfira-ti larvele neinfluturite pe coama mea de inorog satul de muguri capiati si polen pangarit si da-mi o speranta. da-mi un semn, esti singurul lucru pentru care mai vibrez, pentru care mai respir...amoniac albastru mutilat de un gand rasfirat pe crengi radiofonice fara licenta...da-mi o mana de ajutor cu inelare scofalcite de mireasma toamnei muribunde... dar hop, pana la urma sunt un mahmur trezit din bataia razelor de iarba si textil mereu vernil

Astept un raspuns, Newaggersssssssssssss....

ADI BADESCU spunea...

nu ma pot asemana cu tine, dar am talent, nu? stiam eu...

Irina Alexandra spunea...

Absolut!