Era cu miros de portocale reci. Avea picioare lungi şi trunchi mărunt. Purta 44. Şi pălăria groasă doar iarna. Era un fel de iubire spălată la maşina automată a unui poet spaniol. Am impresia că îmi plac iubirile cu şnururi cu sclipici şi cred că li s-ar potrivit imprimeul cu trandafiri roşii, aşa, ca o muşama bine curăţată.
La mine în oraş, la colţul străzii, e câteodată un magazin de carne plin cu iubiri secrete. Altădată e ocupat de haine la mâna a doua. Acolo nu prea-i place emoţiei. Se găsesc mai mult pasiuni, strecurate printre halate de baie şi păpuşi vechi de cârpă.
Iubirea mea pentru pălăria de iarnă are miros de portocală rece.
La magazin miroase a scăriţe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu