duminică, 1 martie 2009
Nici gând
Lista e plină de praf. O ignor cu fiecare ocazie. Nu-mi plac listele. Nici orarele. Nimic stabilit. Îmi place o agrafă. Aurie. Un auriu palid şi neinspirat. Cam ca profesorii foarte bătrâni. Cam ca zilele de primăvară nehotărâte. Şi ca distanţa. Petalele de floarea soarelui nu primesc veşti în fiecare zi. Se resemnează şi îşi lasă pletele libere. Fără agrafe.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Ar fi bine să ne trezim în fiecare dimineaţă la o altă adresă, având altă vârstă şi o cu totul altă identitate. Teroarea listelor ar înceta şi am reuşi să păcălim cumva timpul. Am arunca peste bord balastul strivitoarei memorii şi nu ne-ar interesa cine suntem. Aşa, ne irosim timpul încercând să aflăm dacă nu suntem cumva personaje într-o poveste fără final. Adevărul ni se urlă în faţă, dar nu vrem să-l credem, nu.
Trimiteți un comentariu