În valiza creierului tânăr

Mă supără gândurile...Mă dor nervii...Mă irită lenea, ipocrizia şi sinceritatea profundă. Peste toate supele cu tăiţei şi peste coralii din Marea Moartă se aştern oamenii cu toate feţele lor încropite în somn. Gândurile tale mă supără.Lenea şi ipocrizia mea sunt bancuri proaste care n-au niciun fel de scop în faţa biletelor tale de intrare falsificate şi scumpe. Intrarea în toleranţă se face prin parcarea subterană a magazinului de unde îţi face în fiecare zi cumpărăturile câte o bicicletă goală. Numele tău e de granit şi numele meu e comedie. Numele noastre sunt lacune ale aceluiaşi eseu filozofic pentru ora de geografie. Numele meu avea 16 ani când numele tău era trenă pentru jucăriile mireselor îmbufnate. Jucăriile au acum 16 ani şi eu nu mai socotesc de mult câte Învieri au trecut de când s-a difuzat filmul tău la radio. Atât..Sărută luna, caţără-te pe un Y grec, aruncă-te şi întreabă-te de ce nu ai niciodată semnal când vrei să vorbeşti cu insectele.