Ca in reclamele scumpe ale companiilor de telefonie mobila...si eu sunt toti cei pe care ii cunosc. Mai acum vreo două zile am fost atâţia oameni în două ore încât nu mai ştiam încotro să mă rog, ce să cer, ce să dau, ce să spun, ce să beau sau ce să iubesc. Nu mai ştiam câţi ani am şi când m-a întrebat cineva cât e ceasul i-am răspuns ameţită: "Astăzi sunt drăguţă, încă mai învăţaţi...". Nu ştiu dacă sunt visele, poezia sau hârtoapele. Nu ştiu dacă e magie, imaginaţie sau efectul simbolic al medicamentelor pentru stomac. Mai cred din când în când că fratele mai mic îi ia locul fiecăruia dintre noi pentru a ne dona putere şi cerculeţe galbene care bat din palme neştiutoare.
Să revin. Miercuri am fost atâţia oameni simultan încât păream o listă de messenger al unui om cu multe cunoştinţe şi fără prieteni reali. Am fost un bătrân scriitor şi critic literar admirat nu numai de străini, ci mai ales de soţia uşor cocoşată. Am fost în special un cântăreţ boem din Guineea care îşi păstrează pielea tânără gustând cu privirea din talentul fetelor de la Litere. Am fost o tânără emoţionată şi sătulă de oraşul natal, am fost o femeie frustrată de căsnicie şi nervoasă pe maşina prea mică, un librar urât care se hrăneşte cu coperţi colorate, am fost o carte la reducere şi o ciudată frumoasă cu rochie lungă, emoţii şi cuvinte asortate. Am fost atâta lume încât până la urmă am acceptat să fiu adolescentul plângând de joi şi vocea de la telefonul de vineri. Nu refuz. Pot să fiu...şi asta mă face fericit...sau fericită....Câţi ani şi ce zodie, ce adresă, ce şcoală, câţi prieteni, care din ei sunt?
Un comentariu:
Am jucat, de-a lungul anilor, mai multe roluri, pentru a vedea lumea din perspective diferite şi din dorinţa de a-mi face prieteni. Am fost, la propriu, mereu altcineva, păstrând însă o inconfundabilă notă de nonconformism. Şi poate şi multă nebunie. Am încercat din răsputeri să fiu un băiat cuminte şi chiar mi-a ieşit acest lucru, dar imaginea de om serios a fost însoţită, de fiecare dată, de haloul unui teribilism natural, necăutat, netrucat... Cineva care a văzut fotografii din diferite perioade ale vieţii mele a constatat că are de-a face cu patru-cinci persoane diferite. Câteva măşti care mai mult exprimau decât ascundeau. ( De altfel, nu am ascuns niciodată nimic.) De aceea poemele în proză pe care le scrieţi au ecouri atât de puternice în grădinile imaginaţiei mele...
Trimiteți un comentariu