irinadehartie.blogspot.com Web analytics

vineri, 4 martie 2011

Cu coji galbene şi gura-leului nerostită

Cu mâinile pline de portocale, pline pline de portocale, până la coate, m-am învârtit în acelaşi cerc al draperiilor.fără.draperii.n-am.haine.ar.trebui.să-mi.cumpăr.amintiri.unde-o fi cablul? M-am întors, am mirosit şi mi-am răspuns cu gândul la sucul de margarete. Mirosea a portocale. Şi-am cântat. M-am aşezat pe scaunul de chitară, cu mâinile pline de portocale pe pian, am cântat şi-am ţipat în ritmul caloriferelor fără gaz. Am lipsit de la concert, am fost protagonist, am tremurat, am pus coji de portocale pe sobă. Eu, cu mâinile pline de portocale, am tremurat. Aş vrea să fiu ministru. Să fiu ministru într-o ţară în care singurul drept al omului cu păr scurt să fie săpunul cu orz. Aveam şi o obligaţie. Dar numai pe vremea când eram ministru, ministru mic, ministru de portocale. Trebuia să mă mărit în fiecare dimineaţă cu acelaşi subaltern citrico-critic, speriat de şosete, şi să-i promit că în ziua în care dictaturile vor deveni curente literare îl vom face rege şi va avea un clovn şi-un circ personal în spatele palatului şi niciunde, nici măcar pe sub draperiile mele negăsite, nu va mai mirosi a pian Asta pe vremea când eram ministru. În rest e ceva cu gust de portocale şi locuţiuni prepoziţionale.

Un comentariu:

iDARE spunea...

Bunăoară, sufletul meu s-a metamorfozat într-o portocală; o portocală elegant decojită de mâinile tale delicat despachetate; mâini ce încă respiră parfum discret de margarete. Degetele tale neliniștite, obosite după o noapte de dans tribal pe milioanele de clape ale pianului tău fancy(pictat în stele mate), aștept să reîmplinească rostul pieselelor de puzzle(răsfirate acolo sus, pe sobă), care btw încep să degaje un miros armonios de NOI. Strânge-mă puțin, apasă-mă, apoi lasă-mă să absorb din seva ta; seva dulce-acrișoară, ce izvorăște neîntrerupt, din adâncul inimii tale. Iar când îți vei alipi ușor auzul, locului unde se află desenat un gramofon mut, poate o să te încânte cadența vibrațiilor ce țin locul cuvintelor încă nerostite; buzele tale, peste ale mele, vor rămâne perpetuu așezate. Benzi desenate, mirobolant colorate, atât pot visa; momentan. Mă bucur, apoi delirez. Vreau vise reale, visele tale, pe care n-am cum să le ruinez.