Fraze scurte.

Accentul şi puterea stăteau mână în mână în povestea pe care mi-o spuneai pe la unsperezece şi jumătate, cum îţi plăcea ţie să-i spui, când nicio rază de soare nu se mai strecura printre cele trei rânduri de draperii pe care mă rugaseşi să le cos, când nici nu se mai auzeau câinii, ochii celorlalţi erau lipiţi cu firmituri de pâine veche îmbibată în parfum de bujor, drumurile către poarta pe care instraserăm erau înzăpezite, copitele cailor de la maşinile scumpe se înecaseră şi ele în anotimpul rece, iar eu mă grăbeam ca de obicei şi săream peste zile de naştere, aniversări de alte tipuri şi culori calde, ca să mă trezesc dimineaţa lângă tine, acolo unde accentul nu mai era decât grafic şi puterea se putea inspira din orice cămaşă albă pătată cu vin, praf de alee şi apă scumpă.