irinadehartie.blogspot.com Web analytics

marți, 8 septembrie 2009

Agrafa pentru hârtii se uita fandosit în paharul de plastic. Şugubeaţă, cum i-ar fi zis plasa de rafie adusă de la munte, agrafa îşi dorea să fie agrafă de păr. Şi nimeni nu-i înţelegea durerea.

5 comentarii:

Fanfan spunea...

:o) multi ne dorim sa fim altceva decat suntem, sa facem altceva decat facem ... dar locul unora chiar este acolo unde sunt

Şerban Tomşa spunea...

"Şi nimeni nu-i înţelegea durerea... Cu excepţia călimării cu gânduri violet, de pe birou. O priveşte cu duşmănie, rumegând gănduri de răzbunare, cu miros de pian vopsit proaspăt..."

cristi spunea...

si tot nu mi-ai zis daca vrei schimb de linkuri ?

Irina Alexandra spunea...

@Fanfan ai dreptate...dar biata agrafă nu şi-a dat seama niciodată că părul i-ar fi intrat în ochi...

@Şerban Tomşa Călimara vitează se uita pe ea însăşi cu gândul la stilouri şi-şi clătina sufletul lichid de câte ori agrafa prindea câte-o hârtie în mrejelei-i naive. (mirosul de pian mi se pare absolut încântător)

@cristi..nu prea înţeleg eu cum stă treaba cu schimbul de linkuri...e un fel de troc nu? deşi îmi place blogul tău...nu prea-mi place "schimbul de linkuri".

Fanfan spunea...

pai si-ar fi luat si ea (agrafa) o agrafa mai mica de par. o agrafa mai mica de prins parul, care si-a dorit de cand se stie sa fie o agrafa de hartii (pentru ca ii place mirosul proaspat de cerneala)