Emigrant

Calare pe motorul fierbinte lumea se sperie si se indoaie ca ultimul episod al unui serial prost. Emanciparea se lasa subjugata, oamenii nu mai merg la vot si plantele urasc ecologistii. Cam asta se intampla atunci cand Pamantul se hotaraste sa ceara drept de calatorie in alt univers. Vrea diurna, trei mese pe zi si cazare la o pensiune de cinci trandafiri galbeni-aurii fara spini.
Colantii fosforescenti si patinele cu rotile din picioare il fac caraghios si dulce in acelasi timp. N-are nevoie nici de calciu, nici de fier si nici gand de vaccinul antigripal. Vrea sa plece in spatiu fara casca si fara tub de oxigen. Vrea sa ne lase pe toti amanet satelitului handicapat si sa ne faca sa plangem de dorul lui si al salamului de vara.
Are o singura rugaminte. Sa luptam contra terorismului pe Luna pentru ca acolo bombele nu isi mai fac efectul si e posibil sa castigam. Are nevoie de putina speranta. E tot ce ne cere. Apoi ne leapada. Ne da cate o grebla si cate un peste oceanic la fiecare, isi ia pantofii de clovn in geanta de fotbalist si pleaca indurerat. Pleaca de nevoie. Aici nu mai merge. E cazul sa incerce afara. Poate gaseste pe unde, pe la vreun patron mai instarit, o slujba in constructii. Intr-o zi va veni dupa noi.
Deocamdata...