irinadehartie.blogspot.com Web analytics

luni, 30 august 2010

Indiscreta

Nicio femeie n-are astăzi 31 de ani. Ştii ce ştiu eu? Că într-o zi o să sar de pe un scaun în braţele unei podele nespălate. Că mi s-a întâmplat cândva, când aveam mult mai puţin de 31 de ani şi am căzut pe mâna stângă. Mă căţărasem ca să mă văd în oglindă. Nu-mi amintesc cum s-a comportat sticla magică, dar am speriat scaunul şi m-a trântit la pământ din dorinţa de a-mi prezenta viitorul. Cu Cary Grant şi Ingrid Bergman. Şi-o cutie de îngheţată de ciocolată care se presupune că tratează alergiile sufletului. Păi nu. Nu tratează nimic. Nici dureri de mâini stângi, nici antivirusul expirat, nici inelele altora, fără piatră şi fără măsură. Cam aşa, ca-n filmele vechi, unele alb-negru, altele colorate cu cea mai mică pensulă, un cadou neîmpachetat trântit într-o cămară de neîmpliniri şi de oameni care ajung să fie ceva ce mamele lor nu şi-ar fi imaginat vreodată. Eram un fel de primăvară fără ploi. Acum sunt un pantof căzut de pe podea undeva într-o fântână plină cu trenuri mici, umbrele colorate şi filme vechi în care dragostea se plimbă încet încet prea încet prin studiouri scumpe. În urechi am două virgule. Nu ştiu să pun un singur punct.

Niciun comentariu: