Pentru că mirosea a apă stătută cerbii se hotărâră să îi lege duliile de imaginaţie. O conectăm la chitara spaniolă a vecinului, o împânzim cu câteva alergii la puf, praf şi pene, o zgâlţâim de câte ori putem urlându-i în ureche "ştrampi -ştrampi -ştrampi!!!!" şi se trezeşte.
Aici era secretul. Nimeni nu ştia că liniuţele se citesc de trei ori şi că prin spatele clasei de la etajul al doilea se ocoleşte ultima bancă, se rearanjează pietrele şi se scuipă de trei ori în cap pionii şi nebunii.
Noţiunea de bucătărie n-o înţelesese nici el. Niciodată. Îl enerva când se repetau verbele în indicaţii şi nu înţelegea de ce se taie copaci ca să scriem cărţi de bucate în loc să mâncăm scoarţă, frunze şi omizi.
Nici pluralul nu-mi e prea clar. De ce e cu -e şi nu e cu -uri când la celălalt se acceptă amândouă. Şi de ce nu vorbim greacă veche şi de ce când pictez mă murdăresc tot timpul cu alb. Cu albul pânzei.
Cam atât.
Un comentariu:
Cuvintele dumneavoastră sunt vii, respiră aerul de pe muntele Kilimanjaro, surâd ca Audrey Hepburn, zboară şi înfloresc. Sunt cuvinte-păsări, cuvinte-arbori, cuvinte-orhidee, cuvinte-fluturi, cuvinte-curcubeu. Halouri de sensuri, vârtej de culori, joc de lumini şi ape neîncepute, fantezie de prinţesă nordică, vizitând deşerturi aromate... Vă scriu nişte banalităţi, încercând să-mi temperez entuziasmul faţă de harul neobişnuit cu care v-au înzestrat zeii. Scrieţi incomparabile poeme în proză. Să fiţi sigură că în materie de talent literar, nu mă înşel niciodată. Am ajuns să caut pe toate blogurile cunoscute, de câteva ori pe zi, cu emoţie, pentru a vedea dacă aţi mai scris ceva... Chiar dacă n-o să vă placă Dino Buzzati, impresia mea nu se va schimba. Am recomdat "Maestrul şi Margareta" de Mihail Bulgakov unei tinere foarte instruite şi, spre deziluzia mea, mi-a mărturisit că nu i-a plăcut... Acest lucru nu a descalificat-o, în ochii mei, pe inteligenta fată, fiindcă nu sunt idiot. Gusturile nu se discută. Sunt cărţi şi cărţi. Nu este obligatoriu să vă uimească straniul autor italian. De fapt, eu voiam să ştiu ce scriitori vă plac. Frenezia asociaţiilor din textele dumneavoastră mă duc cu gândul la "Spuma zilelor" de Boris Vian. Nu ştiu dacă Vian vă place/vă va plăcea în totalitate, dar povestirile lui Hemingway sunt desăvârşite...
Trimiteți un comentariu