Tartă cu mere. Scorțișoară și alte feluri de lacrimi.
Șosele înguste cu case pătrate care le apără de fenomene atmosferice capricioase.
Liliac alb, liliac liliachiu, liliac uscat.
Îmi gândesc toate gândurile. În mod normal, vreo două-trei ar trebui lăsate.
Vorbesc și nu vorbesc franceză.
Șosete micuțe pline cu amintiri și cuvinte pe care le-ai învățat râzând.
Cafea la borcan. (Dimineața la librărie e-nchis. Și trebuie să bei cafea la borcan.)
Sau vin fiert și carne pe cartoane albe când afară e frig, dar nu tare.
Se lasă prețul. Se rupe prețul. Se lasă ceața.
Sunt cântece care-n franceză au gust de tartă de mere.
Și gânduri pe care-ar fi mai înțelept să nu le mai gândești.
Nu-mi plac oamenii care-și lasă I-urile acasă. I final. Doi i.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu