Pentru mine când trec anii, trec licuricii. Încărcaţi cu tot felul de minute surde şi mânjiţi de cuvinte sărate şi prea sărate, licurici obosiţi trec peste luna martie şi sar în decembrie ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Eu mă sperii. Eu mă bucur. Tot eu renunţ şi revin şi-o iau de la capăt. Încep de la coadă. Îl sudăm şi-l împărţim în zeci de bucăţele mici de şi de firimituri de plastic. Anul care stă să cadă-n cap. În mijlocul oraşului se umplu de buline roşii copii cu speranţe dungate. Pentru mine când trec licuricii, nu mai trece nimic.
Un comentariu:
Frumos spus,niste cuvinte frumoase .Bravo
Frumusel blog-u.Bafta cu el :)
Trimiteți un comentariu