Aşa te-ai trezit şi tu, dimineaţa, speriat de căderile de calciu care te atingeau nelămurite, cusute între cer şi placa tectonică a cutiei de carton cam ca iaurtul de cireşe şi îngheţata.
Şi-acum eşti frunză ca şi cum numai eu aş fi putut să-ţi fiu copac, zise veveriţa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu