Eu sunt altcineva și două puncte. Și cu toți anii din spate, cu toate câte nu am și am, cu broaște și nori și creioane mecanice sau de lemn, pe lângă ortografia șopârlelor și alte câteva mărunțișuri care-mi umplu balconul, eu sunt altcineva, eu și două puncte. Din când în când, de câte ori mă plictisesc de un număr, îl schimb ca să nu-mi frustrez liliecii de sub păr și minutele care uită să se șteargă la sfârșitul lunii. Pe mine, și pe ceilalți, ne-a luat prin surprindere nemărginirea zilelor de naștere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu